Un deceniu de NATO. Aplaudacii unor lăudăroși

Și pentru aleșii noștri e weekend, așa că trebuie să înțelegem de ce n-am avut petrecere de un deceniu de NATO, sâmbătă, 29 martie 2014, când s-au împlinit zece ani. Trec peste detalii și, deși sunt doar o dătătoare cu părerea pe subiect, am văzut astăzi o petrecere cu oameni aleși la Palatul Cotroceni, una fără esență, una de final de mandat care să marcheze, ca prima cărămidă a unei case, că „România a atins cel mai înalt nivel de securitate din întreaga ei existenţă”. Când am intrat în NATO, cel care acum stropește cu șampanie își făcea campanie electorală.

Screen-Shot-2013-06-22-at-1.32.55-PMEu cred că-i o mare ipocrizie să dai o petrecere prin care să arăți cât de bun ai fost tu, „șeful” statului, care ne-ai adus la acest nivel incredibil în întreaga existență a țării noastre, când unii dintre cei care ne-au adus aici sunt în închisoare.

Persoane importante, printre care, bineînțeles, se numără și Ion Iliescu, și Emil Constantinescu, sunt cele care au trudit să intrăm în NATO. Am fost prea mică pentru a participa la evenimentele de atunci, dar am fost la înmormântarea generalului de patru stele care a băgat România în NATO, Mihail Popescu. La moartea lui, n-a fost președintele. N-avea ce să marcheze. A fost, însă, un alt om important pentru momentul din 2004, fostul ministru al Apărării Mircea Pașcu.

Mâna dreaptă a generalului de patru stele, Marin Ghinoiu, mi-a spus atunci: „Când a venit Mihail Popescu la conducerea SMG, Armata nu avea bani nici de soldă. S-a dus, a vorbit cu președintele. Emil Constantinescu a știut atunci ce om să aleagă la conducerea Armatei”.

O mână de oameni a fost atunci alături de general. Au venit familia și foști colegi. Persoanele care astăzi petrec o victorie adusă de ei, câțiva oameni care-și duc gloria cu umilință, maturitate și tăcere, nu sunt cele care au fost triste.

Pe lângă cei cunoscuți, mai sunt și ceilalți, cei care merită să taci în fața lor, cei care, veniți dintr-o țară poate prea mică, s-au impus în fața americanilor, cei care au primit sute de medalii. Avem soldați schilodiți. Avem familii care-și plâng copiii, tații, frații. Pentru ei, nu trebuie să fim aplaudacii unor lăudăroși, pentru ei trebuie să stăm drepți și să privim înainte, fix în ochii celui care doar mânjește.

Știu că domnul Băsescu, deși pare un om din popor, este un strateg desăvârșit, care-și analizează fiecare mișcare, fiecare gest cu o inteligență malefică… însă, de câtă ipocruzie să dai dovadă când te aplauzi singur în fața unei Românii care nu te mai crede și-n fața unor oameni care au pierdut tot ce-au avut mai bun și mai drag?

Anunțuri

Tag-uri:, ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

The BeLoved G.

Be the one you love

Fashion with no limits

Smile! You’re at the best fashion site ever

Ce-am mai descoperit azi

Muzici. Cărți. Oameni. Chestii. Oportunități.

My Blog

Smile! You’re at the best WordPress.com site ever

That Random Comic Blog

Life is a comic strip and we are the characters.

Genunchiul Lumii

blogolumea. strada sforii. poezie pierdută. crochiuri. cotidiene

sperantaunuiartist.ro

Acest site isi propune sa promoveze cultura in pictura

A d i n a M i r e l a

Toate textele și imaginile de pe acest blog îmi aparțin .

Paiat(z)a

Un izvor de intelepciune

endorfinul

diminueaza perceptia durerii

I'm feeling free RO

Ce nu văd alţii vedem noi

Alexbidam - Blogul fara nume

Un blog cu toate pentru toti

Doman Daniel Blog

A fine WordPress.com site

luizapuia

Cuvintele potrivite sunt mereu simple..

Manzatu

Just another WordPress.com weblog

%d blogeri au apreciat asta: